Schimbări climatice
In aceeasi sectiune
Schimbări climatice
Schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai mari pericole cu care se confruntă planeta. UE a formulat deja un răspuns clar sub forma unei politici integrate privind energia și schimbările climatice, a angajamentului ferm de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu minimum 20% până în anul 2020 și a unei promisiuni de a prelua conducerea negocierilor internaționale în vederea fixării de obiective și mai ambițioase. Acest lucru va contribui la preîntâmpinarea creșterii temperaturii pe glob cu peste 2°C, nivelul pe care oamenii de știință îl percep din ce în ce mai mult ca fiind punctul de la care nu mai există cale de întoarcere.
De ce apar schimbarile climatice
Atmosfera conține vapori de apă, dioxid de carbon și alte gaze naturale care lasă razele soarelui să treacă, dar absorb căldura reflectată de Pământ. Acest proces natural denumit „efectul de seră” menține temperatura planetei la un nivel care permite existența vieții pe Pământ. Fără acesta, temperatura medie pe glob ar fi insuportabilă, situându-se în jurul valorii de – 18°C.
Cu toate acestea, activitățile umane cum ar fi arderea combustibililor fosili și distrugerea pădurilor pentru a crea terenuri agricole, determină cresterea nivelului dioxidului de carbon și a altor gaze care rețin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze „cu efect de seră” măreste efectul de seră natural, ceea ce antrenează creșterea temperaturii pe Pământ și apariția unor schimbări climatice.
O politică integrată
Calea de urmat pentru UE este o politică integrată privind energia și schimbările climatice, întrucât arderea combustibililor fosili pentru obținerea energiei este principalul factor determinant al schimbărilor climatice. Liderii UE au aprobat o astfel de politică încă din martie 2007. Aceasta demonstrează că, pe plan internațional, UE joacă un rol central în combaterea schimbărilor climatice și, în același timp, pregătește pentru sporirea siguranței aprovizionării și creșterea competitivității UE.
Pentru a limita încălzirea globală la 2°C, creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră trebuie să înceteze în următorii 10 - 15 ani, iar apoi acestea trebuie reduse până în anul 2050 la aproximativ jumătate din nivelul înregistrat în 1990. UE încearcă să obțină un nou acord global pentru atingerea acestor obiective. Ca prim pas, UE consideră că statele industrializate ar trebui să reducă în mod colectiv până în 2020 emisiile de gaze cu efect de seră ale acestora cu 30% sub nivelul înregistrat în 1990. De asemenea, statele în curs de dezvoltare, precum China și India, vor trebui să înceapă să limiteze creșterea propriilor emisii.
Pentru a sublinia determinarea sa și pentru a da un exemplu de urmat partenerilor săi, UE a convenit să reducă emisiile sale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% până în anul 2020, indiferent care vor fi acțiunile altor state. UE își propune să realizeze această reducere prin acțiuni programate în cadrul noii politici integrate privind energia și schimbările climatice, care se vor alinia măsurilor existente deja.
Pentru mai multe informații referitoare la soluția integrată a UE: http://ec.europa.eu/climateaction/
Liderii UE au decis:
· economisirea a 20% din consumul de energie față de previziunile pentru 2020 prin sporirea eficienței energetice;
· creșterea cu 20% până în 2020 a proporției energiei regenerabile în cadrul consumului general de energie, triplându-se astfel nivelul actual al acestora;
· creșterea de zece ori până în 2020 — la cel puțin 10% — a proporției carburanților regenerabili, inclusiv a biocarburanților, din consumul total de benzină și motorină. Toți biocarburanții – indiferent dacă sunt produși în UE sau importați – trebuie să fie produși într-un mod durabil. Vor fi oferite stimulente pentru dezvoltarea biocarburanților obținuți din deșeuri, reziduuri și alte surse ne-alimentare;
· dezvoltarea și promovarea de tehnologii având un nivel scăzut sau zero de emisii, inclusiv de tehnologii de captare și stocare a carbonului în vederea împiedicării pătrunderii CO2 în atmosferă prin captarea și stocarea acestuia în subteran, în locul unor zăcăminte de gaze deja epuizate sau în mine vechi de sare – astfel încât acestea să își aducă o contribuție majoră la reducerea emisiilor până în 2020;
· o mai bună integrare a piețelor de energie ale UE, pentru realizarea unor progrese către piețe de electricitate și gaz mai competitive în întreaga UE;
· consolidarea cooperării internaționale: dacă UE reușește să adopte o abordare comună în ceea ce privește energia, pe care să o exprime la unison, va putea astfel să conducă dezbaterea la scară mondială.
În ianuarie 2008 Comisia Europeană a prezentat propuneri specifice de politici referitoare la aceste probleme menite să aducă Europa și cetățenii săi pe drumul cel bun în ceea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice, creșterea siguranței aprovizionării cu energie și promovarea unei creșteri economice continue.
Rolul Comisiei Europene
Combaterea schimbărilor climatice este o prioritate cheie a Comisiei Europene. Comisia propune strategia şi legislaţia care trebuie să fie adoptate pe întregul continent. Legislaţia este stabilită împreună cu Parlamentul European şi cu Consiliul de Miniştri.
De asemenea, Comisia se asigură că măsurile adoptate sunt puse în practică de către statele membre şi reprezintă UE în negocierile internaţionale, punând UE în fruntea eforturilor internaţionale de combatere a schimbărilor climatice.
Comunicarea este, de asemenea, foarte importantă, iar Comisia desfăşoară campanii europene de conştientizare – „Voi ţineţi sub control schimbările climatice!” şi „În acţiune pentru climă” – pentru a transmite mesajul despre contribuţia vitală pe care cetăţenii o pot avea în combaterea schimbărilor climatice. Alte iniţiative de comunicare includ producerea şi distribuirea de video-clipuri, publicaţii şi un jurnal pentru şcoli, găzduirea de conferinţe, organizarea de expoziţii şi coordonarea unei reţele de ambasadori ai climei.
Sursa: http://ec.europa.eu/environment/climat/campaign/actions/whatiseudoing_ro.htm
Protocolul de la Kyoto
Protocolul de la Kyoto a fost convenit în 1997. Acesta a stabilit un obiectiv pentru statele dezvoltate în ansamblul lor de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră în medie cu 5,2% în perioada 1990-2012. 15 dintre statele care erau la acea dată membre UE au mers chiar mai departe, luându-și angajamentul colectiv de a-și reduce emisiile cu 8%. Protocolul a creat, de asemenea, mecanisme flexibile bazate pe principiile economiei de piață, inclusiv comercializarea emisiilor, pentru a ajuta statele industrializate să realizeze aceste reduceri cu un cost minim și pentru a încuraja investițiile în proiecte bazate pe energie nepoluantă în statele în curs de dezvoltare și în economiile în tranziție.
Contribuția politicii privind energia
Emisiile de gaze cu efect de seră provin în mare măsură din utilizarea și producerea de energie. Prin urmare, politica privind energia este crucială pentru realizarea obiectivelor în ceea ce privește schimbările climatice. Acțiunea coordonată în privința energiei nu este o noutate. De ani buni, UE are un cadru unic de reglementare al politicii privind energia.
Răspunsul coordonat la o criză de energie nu reprezintă nici el o noutate. De exemplu, UE are încă de la începutul anilor '70, ca reacție la o criză de aprovizionare de la acea dată, o politică coordonată în privința rezervelor strategice de petrol și produse petroliere.
Elementele esențiale contribuind la realizarea acestor obiective în cadrul politicii UE privind energia sunt următoarele:
· piețe mai eficiente în domeniul electricității și gazului;
· diversificare;
· o politică ambițioasă în privința energiei regenerabile;
· economisirea energiei;
· cooperare internațională.
Economisirea energiei
Cel mai simplu mod de ameliorare a siguranței aprovizionării și de protejare a climei este reducerea cererii de energie. Aceasta înseamnă utilizarea mai eficientă a energiei, astfel încât mai puțină să fie irosită. Acest lucru se poate realiza prin intermediul tehnologiilor de economisire a energiei sau prin schimbarea comportamentului nostru, ori printr-o combinație a celor două. Din punct de vedere economic, economisirea energiei este soluția de urmat cu precădere: obiectivul UE de a utiliza începând cu anul 2020 cu 20% mai puțină energie decât în mod normal va reduce cheltuielile pentru energie cu 100 de miliarde de euro pe an.
Cooperare internațională
Dependența de importuri va scădea, însă ea rămâne o realitate. În consecință, menținerea unor relații bune cu statele producătoare de energie, precum și cu statele prin care trec conductele de energie, reprezintă o prioritate. Aceasta înseamnă cooperarea cu țările de la est și sud – Rusia, țările din estul Europei având graniță cu UE, țările din Asia centrală, din zona Mării Caspice și cea a Mării Negre, precum și cele din zona mediteraneană.
Cooperarea cu alte state consumatoare este în aceeași măsură importantă, fie ele state industrializate sau în curs de dezvoltare, astfel încât să poată fi convenite măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de eficientizare a utilizării energiei, de dezvoltare a unor tehnologii bazate pe energii regenerabile sau cu emisii scăzute, în special de captare și stocare a carbonului. Cercetarea poate juca un rol deosebit de important în răspândirea tehnologiilor care sunt în același timp convenabile și nepoluante.
Promovarea inovației ecologice
Programul de acțiune UE pentru tehnologia de mediu acoperă un spectru larg de acțiuni de promovare a eco-inovației și adoptării de tehnologii de mediu. Acesta promovează cercetarea și dezvoltarea, mobilizează fonduri și îmbunătățește condițiile de piață. În cadrul celui de-al șaptelea program-cadru pentru finanțarea cercetării și dezvoltării tehnologice pentru perioada 2007 – 2013, o parte semnificativă a fondurilor este alocată pentru cercetarea privind tehnologia cu emisii de carbon scăzute sau chiar zero. De asemenea, în cadrul programului UE pentru competitivitate și inovare sunt disponibile fonduri pentru cercetarea în domeniul energiei și pentru promovarea economisirii de energie. Acesta include un subprogram denumit „Energie inteligentă - Europa”.
O mare parte din aceste fonduri vor fi direcționate către proiecte consacrate direct sau indirect problemei schimbărilor climatice. Acestea includ: dezvoltarea hidrogenului și pilelor de combustie pe care va trebui să ne bazăm tot mai mult, pe măsura reducerii utilizării combustibililor fosili; captarea și stocarea de CO2; eficiența energetică; transportul nepoluant și eficient, precum și materialele ecologice.
În plus, UE oferă asistență în privința diseminării celor mai bune practici și furnizării unei platforme pentru schimbul de cunoștințe între oamenii de știință. Aceste activități includ un plan strategic pentru tehnologia în domeniul energiei menit să ajute UE să deschidă calea către o schimbare totală a abordării noastre privind aprovizionarea cu energie, producția și distribuția acesteia. Ele cuprind, de asemenea, platforme tehnologice, precum platforma tehnologică europeană „Hidrogen și pile de combustie”.
Mai multe detalii despre schimbările climatice pot fi obținute de la Agenția Europeană pentru mediu (date și rapoarte): www.eea.europa.eu/themes/climate
Sursa: http://ec.europa.eu/publications/booklets/move/75/index_en.htm
